Ce înseamnă oare să opui rezistență… unei situații, unei persoane?
Știi și tu ca, atunci când nu vrei ceva, acel ceva apare în viața ta.
Când opui rezistență unei situații aceasta persistă. Fie că este vorba de o situație la locul de muncă, în viața personală sau în familie, ceea ce nu vrei se întâmplă. Respingând, noi credem că nu vom avea lucrul acela.
Însă, când reziști unei situații, de fapt îi dai putere. Când respingi ceea ce nu-ți dorești, îi dai atenție.
Situații de genul acesta cunoști și tu:
- Știi cum este când îți propui să urmezi un regim alimentar și alegi să “reziști” unui desert… pofta de desert crește.
- Sau, la locul de muncă, când nu vrei să primești tu proiectul cel mai greu… și chiar tu ești cel numit pentru acel proiect.
Și asta pentru că întotdeauna ceea ce respingem, devine și mai puternic.
Când ne concentrăm pe ceea ce nu vrem, luăm din puterea noastră interioară, pe care în mod natural avem nevoie să o folosim pentru a obține ceea ce ne dorim.
Oamenii au mari dificultăți în a exprima rapid ceea ce vor, însă dau dovadă de ușurință și naturalețe atunci când spun ceea ce nu vor.
În acest mod, unde crezi că este dusă energia, puterea interioară?
Cu acest mod de canalizare a energiei este normal să-ți fie greu să crezi că visele tale pot deveni relitate, pentru că tu ești concentrat pe ceea ce nu vrei să obții.
Puterea ta stă în atitudinea și modul tău de canalizare a energiei proprii.
Respingerea întărește convingerea că nu putem avea tot ce ne dorim. Începem să adunăm tot felul de dovezi care să ne arate că suntem neputincioși.
Când respingem, de fapt noi opunem rezistență!
Așa procedăm și cu emoțiile negative, le respingem și apoi ne mirăm că suntem în depresie.
Soluția nu este să respingem ce nu ne place, ce nu vrem să avem, ce ne provoacă disconfort, ci să acceptăm, să lasăm să iasă la suprafață aceste emoții și apoi, eliberați de ele, să ne îndreptăm atenția și energia spre ce ne dorim cu adevărat.
Și, dacă tu simți că poți avea mai mult și totuși nu ai, caută adânc în tine, cu siguranță neîncrederea este acolo, undeva.
Când ești neîncrezător începi să respingi lumea din jurul tău și ocaziile favorabile…
Respingem persoane în loc să ne dorim relații armonioase…
Respingem ce nu ne dorim și ne îndreptăm atenția spre toate situațiile în care nu am obținut ce-am vrut…
Respingem partenerul de cuplu, gândindu-ne că nu ne iubește îndeajuns…
De fiecare dată când respingem ceva, acel ceva crește.
Soluția este una singură, și se numește: ÎNCREDERE! Încrederea este cea care anulează respingerea.
Și succesul vine atunci când renunți la respingere.
Ca o concluzie:
- Renunță la a te gândi ce nu vrei să ai în viața și concentrează-te pe ce îți dorești din inimă.
- Acceptă oamenii așa cum sunt, fără să te gândești cum să-i eviți.
- Acceptă situațiile așa cum apar, fără să le opui rezistență.
- Renunță la deznădejde și dezvoltă-ți încrederea în tine. Succesul nu vine peste noapte, el se construiește ca o casă: cărămidă cu cărămidă.
- Obține succesul începând cu lucruri mici, ca mai apoi, întrând în această energie, în proiectele mari, el să vină de la sine.
Mulțumesc cu recunoștință, Lavinia U.
P.S. Te întreb acum: atenția ta unde se îndreaptă în cea mai mare parte a timpului? Scrie-mi te rog ce experiențe ai avut în viața ta, atunci când ai respins ceva. O poți face direct pe site sau dând reply la acest articol.
17 răspunsuri
Hallo Lavinia !
Ai scris un articol foarte bun axat 100% pe realitate.Citind articolul tau mi-am dat seama ca si mie mi s-a intimplat de multe ori sa-mi canalizez energia pe lucruri nesemnificative in viata mea ceea ce eu defapt nu voiam sa am sau sa se intimple ! si pina la urma se intimpla exact asa cum nu trebuia . pacat ! Dar acum dupa mai multe astfel de experiente am invatat si eu sa las lucrurile cum vin sa nu mai opun rezistenta si atunci se intimpla intotdeauna ceva pozitiv in viata noastra ! Aceste lucruri sint bine de stiut si bineinteles de aplicat !
Salut si te imbratisez !
Silvia Egger
Multumesc Silvia pentru cuvintele frumoase. Ma bucur pentru tine si alege sa-ti faci un „ritual” din a gandi in acest mod.Totul se intampla cu un scop nobil, ca sa evoluezi.Multumeste-ti tie ca ai ales sa te comprti asa, in acele momente si multumeste-ti ca ai invatat lectia.Asteapta-te la minuni in viata ta.Cu drag,Lavinia.
Cum ai putea explica aceste lucruri unuia care vede ca fiind totul numai materie, punând toate celelalte pe seama norocului sau ghinionului?
Nu este nimic de explicat! Este de experimentat! Si, daca nu te atrage , nu-l folosesti, nu-l citesti… Sunt mii de alte lucruri interesante!
Buna seara.Referitor la rezistenta si oponenta .In repetate situatii ma framant cum isi va putea rezolva copilul meu situatia financiara.Sigur ca mama rezist cat pot starii ,il mai ajut dupa posibilitati dar cand nu am posibilitati ma opun .Sunt constienta ca starile nu-mi dau satisfactii de nici un fel din contra starile de suparare si neputinta sunt cele mai frecvent resimtite si care nu-mi imbunatatesc starea.
Draga Ana-Maria, framantarile si gandurile de ingrijorare NU ajuta copiii in niciun caz, ba mai mult ii mentine in starea respectiva si nu ii lasa sa evolueze…ii blocheaza.Intre un copil si mama lui sunt niste legaturi foarte putenice. Tot ce poti sa faci ca sa il ajuti, este sa il lasi sa isi invete lectia.A AJUNS AICI CA SA INVETE CEVA. Si sa gandesti pozitiv in legatura cu el: se descurca, este ghidat de Dumnezeu, copilul meu este putenic, a invatat lectia si acum merge mai departe. Cel mai mare ajutor pe care o mama il poate da copilului ei este „sa-l binecuvanteze in fiecare zi si sa ceara pentru el ghidare si protectie Divina”.Nimic altceva… fiecare suflet are lectiile lui si noi avem nevoie sa intelegem acest lucru si sa acceptam.Ai incredere in copilul tau si nu-l plasa in pozitia de victima chiar tu mama lui.Lectia pentru tine este sa inveti sa accepti.Este puternic si stie cum sa-si rezolve aceeasta situatie. Multa liniste in suflet iti doresc si ai incredere in copilul tau.Cu drag, Lavinia.
Este foarte adevarat tot ce ati scris si aici si inalte multe articole.
As putea da multe exemple traite de mine ,dar am sa o spun pe cea mai grava(pentru mine).
Cind am fost tinara mereu am fost intrebata cum vreau sa fie sotul meu? deoarece nu prea dadeam semne ca vreau sa ma marit.
Raspunsul meu era unul- sa nu fie betiv.
Am acum 39 de ani de casnicie si trageti dv. concluzia.
In fiecare zi discutiile sint numai pe teme asta.
Daca stiam ca nu trebuie sa ma opun ,poate era altfel.
Draga Edita, eu cred ca a fost si o frica de genul acesta de barbati.Renunta sa mai asociezi „bautura” cu „sotul meu”.Renunta la discutiile despre alcool.Si afirma in legatura cu sotul tau:”vad doar Divinul din el,il vad asa cum Dumnezeu il vede, adica perfect”.Ajuta.Lumina si ghidare Divina sa ai in viata.Cu drag, Lavinia.
Articolul este o lectie , descrie aspecte perfect adevarate prin care eu am trecut.Ceea ce nu mi-am dorit s-a intamplat. De azi ma voi canaliza pe ceea ce imi doresc.
Multumesc.
Multumesc Paul pentru apreciere si ma bucur ca te-a facut sa costientizezi.Alege sa duci energia in ce-ti doresti cu sufletul.Fara presupuneri, fara si daca…Intotdeauna asteptari pozitive in legatura cu ce iti doresti.Multa lumina in suflet iti doresc, Lavinia.
Buna ziua,
Citesc in fiecare zi cu mare atentie articolele scrise de dumneavoastra. Mama mea este un cititor fidel si m-a indrumat si pe mine sa fac acest lucru.
In momentul de fata opun rezistenta atacurilor de panica, a fricilor, a anxietatii. Am inteles pana la urma ca trebuie sa le accept asa cum sunt, sa invat sa ma concentrez pe momentul ce le provoaca si cu timpul ele vor trece si ma vor lasa sa ma concentrez pe ceea ce imi doresc cu adevarat si pe ceea ce ma face fericita.
Este o batalie si unele persoane se confrunta cu aceste aspecte de luni, ani de zile si as dori sa mai aflu cateva sfaturi practice pentru depasirea si acceptarea unor asemenea momente.
Multumesc pentru timpul acordat si va doresc o zi productiva si linistita!
Draga Daniela, atacurile de panica au la baza frici care functioneaza pe niste programe vechi.Alege sa te vindeci.Starea de anxietate vine din nemultumiri care nu au neaparat o baza reala.Nu ai de ce sa te duci o batalie.Alege calea blanda.Sufletul se vindeca cu iubire si blandete.Ai nevoie sa eliberezi aceste frici, numai asa poti merge mai departe.Daca consideri ca ai nevoie de ajutor, putem discuta mai mult intr-o sedinta. Cu drag,Lavinia.
Seara bună Lavinia!
Cum bine spuneai, opoziția vine din lipsa acceptării, dar mai există un alt factor perturbator important care influiențează opoziția și sau rezistențele pe care le manifestăm în fața experiențelor proprii de viață, acest factor fiind înțelegerea. În general, o minte structurată și rațională caută înțelegerea fenomenelor, a experiențelor în fața cărora este expusă, acest lucru având cauzalitatea în educația pe care o primim (și nu numai). Astfel, mai întâi căutăm să înțelegem experiențele și situațiile de viață. Oare o astfel de poziționare este optimă, oare putem capta esența, cauzalitatea? Dorința noastră de a înțelege este una logică în acest context? Păi să vedem…
Un fenomen, o experiență de viață se manifestă pur si simplu ca o seamă de efecte legate de un punct cauzal: „ceea ce azi trăiești, nu este decât expresia propriilor gânduri și fapte de ieri”, iar ceea ce resimțim nu este decât o legătură automată pe care o face mintea rațională cu procese similare, deja știute, dar fără o legătură cu situația în sine. Astfel efectul, efectele devin cauzalitate și apare ca ceva firesc nevoia de a înțelege… și uite cum procesul logic este fracturat și inversat datorită propriei minți. Este perfect adevărat, sensul cauzalității este acela de a ne conduce la înțelegere, dar nu putem înțelege efectele, ele doar sunt, apar ca faruri călăuzitoare ce trebuiesc acceptate și integrate pentru a putea face loc înțelegerii.
Iti multumesc ca existi,esti minunata,ai atins multe puncte sensibile cu articolele care le-ai scris,m-am regasit in toate!Adevarul e ca iti trebuie o educatie ,sa poti intelege viata!Daca radacina e putreda nu creste nimic bun!Sunt fericita ca te-am gasit,si pot si eu sa inteleg ce inseamna o viata linistita!Am tendinta sa atrag negativismul in viata mea,sunt nemultumita de multe ori,de multe lucruri din viata mea ,iar acum ma confrunt cu o durere sufleteasca mare ,sunt nemultumita de copii mei!As fi vrut sa ma bucur de vreo realizare a lor ….dar …fata mea are 22 ani sta cu un baiat de etnie pe care nu il putem accepta,baiatul de 21,nu vrea sa munceasca si toata ziua si noaptea e plecat prin oras ,cel mic de 18 a incheiat 12 clase este angajat ,dar ma nemultumeste ca nu vrea sa mearga mai departe la facultate!Sunt mult mai multe probleme care se suprapun una peste alta, si se aduna, si ma coplesesc nr lor, si imi vine sa urlu de multe ori!Si acuma te intreb ce caut eu in viata mea!??
Draga Lavinia,
Ma bucur ca te-am descoperit. In primul rand trebuie sa iti spun ca ma simt confortabil sa iti scriu. Tu, ceea ce impartasesti, experienta ta cultivata si nu in ultimul rand imaginea ta, m-au facut sa iti scriu. Este important pentru mine sa existe o atractie in interactiunea cu alta persoana, care sa inspire incredere sau pur si simplu sa simt instinctual ca pot sa vorbesc, mai ales despre mine. Sunt milioane de persoane, site-uri, bloguri, carti motivationale de citit, audio, video, etc. Am consultat multe din ele, atat de pe la noi cat mai ales pe cele americane, unde oferta este bogata. Inca m-am oprit la ceea ce transmiti tu.
Am citit articolul tau, ca si celelalte de altfel si m-am regasit, in acea persoana care isi cauta echilibrul, care a facut greseli in perceptia situatiilor din viata (inca mai fac :)), dar incerc sa le depasesc, incerc sa ma cunosc pe mine, sa ma accept, sa ma iubesc, sa imi reconstruiesc increderea in mine, sa accept lucrurile din viata mea, chiar daca unele experiente au fost dureroase, dar fara ele nu as fi omul de azi si cu siguranta nu as fi cel de maine.
Frica, neincrederea, nesiguranta din pacate sunt uneori mai puternice decat dorintele. Citind randurile tale, am realizat ca aceste greseli le-am facut de nenumarate ori. Din teama de a nu se intampla un lucru, l-am atras. Cand era simplu sa ma fi gandit la ceea ce imi doresc si nu la ceea ce nu imi doream.
Am ajuns la un stadiu de studiere a acestor tehnici de autocunoastere, de atragere a bucuriei, fericirii, implinirii. Deja incerc sa pun si in practica. Imi dau seama ca am nevoie de timp, desi as vrea ca o formula magica sa faca astfel incat sa se intample instantaneu, cu rabdarea nu stau foarte bine :). Stiu ca este nevoie de timp, dar nu mai vreau sa irosesc din timpul meu, din viata mea.
Multumesc pentru articolele tale, pentru cum impartasesti cu noi lucruri pe care nu le stim, sau unele pe care le stim dar nu le constientizam sau aplicam.
Frumos si educativ articolul;ceea ce nu ati mentionat in el si cred ca era bine venit,este acel moment cuantic cand suficiente argumente ,dar mai ales repetatele respingeri ALE ASTEPTARILOR MULT PREA MULTE , sa te faca flexibil si sa spui STOP JOC !
Da. Toată viața mea până acum am opus rezistența la o relatie. La o căsătorie. Chiar dacă pe de o parte ma tot plângeam ca pe mine nu ma vrea nimeni, ca eu nu am pe nimeni. Făceam pe victima. Cand de fapt, abia acum am constientizat ca eu am opus rezistența. Din frica. Pai cum sa apara cineva în viata mea daca eu automat il blocam?